de toate, ieftin

Mă/ne-au/ne fură, într-un fel…

Întâmplarea face ca acest articol să fie al cinzecilea publicat pe blog. Moment festiv. Rost de sărbătoare. Poate pentru alții. Mai departe urmează o tiradă patetică în care eu mă plâng de sistemul acesta mișelesc ce parcă făcut este ca celor sârguincioși nu lesne a le veni a primi lovele de la stăpânire. După exemplul domnului Cuc, încerc să mă iau și eu la o greco-romană cu sistemul burselor (și nu mă refer la cel de acțiuni). Se pare că a fost sortit ca după semestrul ce tocmai s-a încheiat câțiva dintre noi să ne aflăm cu medii mari. Mari către extreme. Nota bene, notele la examen au fost umflate, mult. Aproape ale tuturor. La unele dintre ele nu meritam atât. La altele meritam, da numai pentru că examenul în cauză era facil. Nu pretind a fi un student de media pe care o am și cred că nici colegele mele care se află în aceeași situație cu mine nu au asemenea iluzii. Însă dacă tot suntem în fruncea listei, avem dreptul la un soi de retribuție, cică. Dacă în societatea noastră meritul tot se răsplătește, am și eu meritul de a mă afla printre primii în mascarada asta academică. Și poate ar trebui luat seama de faptul că eu și câteva dintre colegele în cauză nu domiciliem chiar în Cluj-Napoca, deși ne dorim cu toții din totdeauna.

Aaah…Kolozsvar!,…. când oare?

În spiritul de egalitate, toleranță și multi-…. , în a noastră Universitate, se dau burse tuturor doritorilor. Singura condiție? să fie integralist. Adică să ai 30 de credite. Altceva nu contează. Ceea ce mă tulbură totuși (însă doar pe mine se pare) e că și studenții de la taxă pot primi burse de „studiu“ sau de „merit“. Bineînțeles că simplul fapt că cineva a mai făcut o facultate nu însemnează cu necesitate că acea persoană ar trebui exclusă de la bursă dacă merită. Însă, să dai bani unui om care-ți dă la rândul său, mi se pare puțin contraproductiv. Puțin doar. Un fel de na-ți-o ție, dă-mi-o mie. Și nimeni nu se alege cu mare lucru. Cu atât mai puțin dacă facultatea terminată deja a fost din cadrul universității noastre. Pentru că atunci taxa se înjumătățește și e cam acoperită de bursă. Practic studentul devine astfel un simplu bugetat. Nu-i bursier că nu primește ceva în plus și nu-i la taxă pentru că banii de-i dă înapoi sunt tot de la universitate. Fie. Dacă universitatea vrea să se joace de-a banca la Monopoly, n-are decât. Însă să nu ne ia nouă un loc. Poți să ai aceeași medie cu cel aflat deasupra ta. El primește, tu nu. Pentru că fondurile sunt puține și trebuie să departajăm. Din nou. Dacă universitate nu ar schimba banii doar dintr-un buzunar în altul poate c-am dispune de niscaiva fonduri. Departajăm cu media de anul trecut. Păi stai puțin. Că eu nu vreau bursă pentru anul trecut (în care am primit totuși), ci pentru semestrul care tocmai a trecut. Dacă am fi avut aceeași medie pe anul trecut, ce se făcea? Te pomenești că luau în considerare media de intrare. Și dacă prin absurd era ș-aia la fel? Nu primeam nici unul? Așa am luat și eu un mic loc la o olimpiadă națională în 2009. Nu primesc nimic? Sau colegul Valeriu care a luat la o olimpiadă internațională și ar fi intrat cu 10 indiferent de notele din liceu sau de la bacalaureat. Oare lui nu i se cuvine puțin mai mult? Să-l departajăm și pe dânsul o tzâră mai sus, dacă tot trecutul îndepărtat contează mai mult decât semestrul tocmai terminat.

 Cunoștiințele mele avansate de paleografie mă ajută să descifrez că moshu-to o fost grăjdarul Măriei Sale. Felicitări! Ai bursă de-amu și vecii vecilor.

Și totuși ăsta nu-i aspectul cel mai deranjant și mai mișel. În regulamentul privind acordarea burselor, la articolul 12, paranteza cu 3 în ea, se stipulează că: „Repartizarea fondului de burse de studiu ale facultăților pe specializări și ani de studii se face proporțional cu numărul studenților bugetați din secția și anul respectiv.“ Adică mai pe șleau că o secție primește atâția bani de burse, în funcție de câți studenți bugetați are. Adică ne numără doar pe bugetați, da’ toată lumea primește. Poate că-s io cam într-o ureche, dar ceva miroase în Copenhaga. Apoi la paranteza următoare spune că: „Numărul studenților dintr-o facultate, specializare și an, care beneficiază de bursă de studiu, se calculează ca raport între fondul de bursă alocat în acest scop și cuantumul bursei“. Hai să mori tu! De parcă mai aveam nevoie să-mi spună că fondul o să se împartă la valoarea unei burse pentru a vedea la câți muritori le vine rândul la biștari.

Nu știu. Se poate să fi exagerat sau să nu cunosc toate datele. Nu pretind a aduce soluții, însă câteva idei de îmbunătățire care sunt la mintea orătăniilor pot să scot și eu. La o adică de ce nu s-ar lua în considerare dacă studentul e sau nu din localitate. Am vaga impresie că cel din Vrancea se descurcă puțin mai greu decât unul de nici nu trebuie să-și plătească biletul de autobuz până la universitate, dacă are chef de-o plimbare de-acasă. Pe de altă parte sunt unii de nici nu vin în timpul anului, zici că-s la I.D.. Le vezi fața de câteva ori, vin la examen, iau nota și cu ea și bursa (v-am zis deja de dificultatea examenelor). Astfel de personaje am avut și anul trecut și aud că ar fi și în anul întâi momentan. Sau s-ar putea face bursele sociale și cele de studiu de aceeași valoare, pentru ca cineva care oricum primește bursă să nu ia una de studiu de la alții pentru doi gologani în plus. Sau să le facă mai mici pentru ca toți cei de-o seamă să primească, și să nu mai departajăm. Sau celor cu o anumită situație materială să li se interzică dreptul la bursă. Deși e meritul lor și absolut toți avem nevoie de banii statului, poate că ar putea să facă puțin pe altruiștii și să aibă milă de restul pârliților. Cine are auzul fin să priceapă o aluzie, căci mai brut de-atât mă oprește buna cuviință a fi.



2 comentarii la articolul „Mă/ne-au/ne fură, într-un fel…“

  1. Ai perfecta dreptate. Mi se pare anormal ca anul I [felicitari lor] au 7-8 bursieri…[parca ultima medie...putin peste 8] si nu sunt cu mult mai multi decat noi[daca tot se face prin nu stiu ce calcul matematic complicat distribuirea...dar conteaza numarul bugetarilor]…iar la noi doi stundenti cu aceeasi medie[aproape de 10]…nu primesc.Ai tot dreptul sa-ti pui aceste intrebari, obiective, cum o facem toti!!!! [Cand spun obiectiv, ma refer ca nu ne atacam colegii, ci ne minunam]
    Cred ca daca am cere un raspuns…l-am primi pe cel tipic: E criza, dom’le!

  2. As putea sa nu fiu de acord???

Lasă un comentariu